The feeling of nothing

Romana oral. Engleza oral. Romana scris. Astea-s taiate de pe lista, au trecut.
Urmeaza buba. Matematica. Doamne-ajuta! Apoi biologie. Si ne relaxam cu o educatie fizica pe urma. Si apoi bem. De fericire sau de tristete, dupa caz. Urmam ulterior chemarea marii. Poate si pe cea a muntelui. Si iaca-ta cum va trece vara.
Aici voiam sa ajung, la cuvantul VARA. Tocmai am fost sa duc gunoiul la ghena. Mi-am dat seama ca e vara. O data, era foarte cald. N-a fost greu de observat asta, mai ales ca erau 2 sobolani morti in putreziciune acolo si miroseau de-ti mutau nasul...si, desigur, temperatura. Ori am nimerit eu exact gaura aceea nenorocita, in continua expansiune, din stratul de O3, pe unde intra soarele, ori e intr-adevar cald in tara asta. La Cluj a fost totusi ok, cu tot cu temperaturile ridicate, am avut parte si de ploaie din belsug, doar nu degeaba a cazut acoperisul de la Iulius Mall acum doua saptamani si doar nu degeaba se infunda canalele noastre dragi si se inunda strazile. Oricum, mai bine vezi tot o apa si-un pamant, e mai estetic, decat sa vezi tot o groapa si-un sant. Pacat de peisaj ca e cam bacovian...si pacat si de moral, ca te ia cu depresie, spleen, noia si alte sentimente simboliste...Ideea e ca nu doar temperatura e de vina, ci si ideea ca NU AI VOIE sa faci ceva ca sa te racoresti. Ok, pot sa beau un ice tea, un suc, o bere, apa si alte cele. Dar un strand, o piscina, o plaja - din parti. Vad lume razand cu gura pana la urechi pe strada. Vad oameni fericiti ca e vara, ca au concediu/vacanta/zile libere. Nu am nicio treaba cu asta, stiu ca eu sunt in bac si mai am inca o saptamana de stat pe tusa. Ideea frustranta e alta. Oare peste o saptamana, la ora asta, cand va fi totul gata, si matematica, si biologia, si educatia fizica, si corectarea tuturor lucrarilor, si afisarea rezultatelor, si depunerea contestatiilor...oare se va schimba ceva? Incep sa cred ca nu ma mai bucur pe deplin de unele lucruri. Mai demult ma bucuram din orice. Acum nimic nu ma mai multumeste. Tin minte cat de fericita eram cand imi cumparam pantofi noi. Sau o pereche de blugi. Sau orice alt articol vestimentar. Sau cand imi faceam manichiura. Sau orice altceva ce nu ti se intampla zilnic si te face, in mod normal, sa te simti fericit. La mine nu mai are efect nimic. Se prea poate sa fie abundenta de haine pe care le detine dulapul meu si sesiunele prea dese de shopping. Dar eu cred ca e altceva. Cred ca e starea aia cand ti se pare ca totul se repeta si nimic nu e nou.
Oricum, legat de bac...da, astept sa treaca. Asta chiar e un lucru ce ti se intampla one in a lifetime. Sper. Saptamana viitoare am sa fiu cu siguranta una din doua: fericita sau nefericita.
Let`s hope for the best.