Visul unui handicapat

Taica-meu are talentul de a vorbi foarte mult. L-am mostenit. Chestia e ca vorbeste mult despre lucruri despre care n-ai vrea deloc sa ti se vorbeasca. Sa luam exemplu filmele. N-ai vazut Vantage Point? Iti zice tata: tot, absolut tot, despre fiecare personaj in parte, despre fiecare alter-ego al lui in parte, despre fiecare scena, detaliu, explozie, subterfugiu care, poate, scapa privitorului de rand. E ca si cum ai vedea un film fara sonor. Asa e cand iti spune tata despre un film.Filmul nu e complet. Imaginar, poate il vezi, daca te duce mintea si daca ai darul de a transpune imaginar cuvinte.
Drept sa spun, sunt putin complexata de faptul ca nu am asa talent la descriptive speeches. Merg mai mult pe reflective sau persuasive. Vreau sa scriu o carte. Dar vreau asta demult. Am doua incepute. Idei ar fi si pt 3, chiar azi ma gandeam serios sa o incep pe a 3-a. Dar mi-am infranat impulsul asta pt ca am realizat ca in scurt timp va ajunge sa stea in oala celorlalte doua, neterminate, blocate - una undeva pe la mijloc, in toiul actiunii, si cea de-a doua imediat dupa intriga. Am de gand sa fac un ala-bala-portocala cu astea doua incepute, sa vad care iese castigatoare, si sa o termin. Oricare ar iesi, ceva imi spune ca nu va fi asa usor. Enough said despre asta. Sa revin la tata. Am fost acuma la el si mi-a povestit despre un alt film, titlul nu a fost mentionat, in schimb, toate celelalte detalii mi s-au adus la cunostinta.
Ma gandeam sa bag acum un entry despre ce am visat eu azi, cand am dormit de pranz. Insa nu mi-a iesit. Intai trebuie sa subliniez faptul ca am reusit performanta asta - sa dorm in timpul zilei. Mie nu-mi iese nici sub tutela astrului selenar activitatea asta, sunt insomniaca get-beget. Ma rog, nu-mi iese singura, cand dorm cu cineva, sunt ca un bebe. Ca un bebe cuminte. Ca am vazut azi unul pe strada, obez, cu ciocolata pe toate formele alea hidoase de relief de pe mecla lui, nu avea mai mult de 2 ani si deja se intrevedea un stralucit viitor de ceafa lata, avea un lantic la gat de minim 20 gr, ma-sa ii vorbea in italiana, dar era clar romanca, purta sutien rosu la vedere, pantaloni albi mulati pe suncile facute de la macaroanele in exces, si sub ei, chiloti negri, de-aia cu ata-n cur, o imagine ce nu putea fi mai nefast completata decat de o poseta aurie si un triplu strat de ruj roz pe buze.
Deci, eu nu prea dorm. Sleeping is a waste of time. Nu imi place. Dar in ultimul timp vad ca incepe sa treaca insomnia. Am asteptat mult vacanta asta. Foarte mult. Stiam ca vreau sa ma odihnesc. Dar nu am intuit ca o sa imi dorm chiar toata vacanta. De vreo 3 zile dorm bine noaptea, iar faptul ca azi am tras un somnic taman in toiul zilei m-a pus serios pe ganduri. Cred ca in noaptea asta imi bag picioarele si nu dorm, asa, in semn de protest. Daca las somnul sa devina un hobby, am sa il practic mai des decat as vrea. Si sa nu uitam, sleeping is a waste of time.
Dar lasand asta deoparte, chiar voiam sa va zic ce am visat. A fost un vis de 2 lei(vechi), deloc important, bizar, suprarealist, dar care mi-ar fi upgradat putin veleitatile descriptive. Nici sansa...N-am rabdare. Mai bine am scris iar un entry de-asta kilometric pe tema NIMIC, in loc sa va zic despre visul meu. Si inc-o chestie...Eu, cum dorm rar, visez si mai rar. In sensul ca visez ... aproape niciodata. Deci n-ar fi fost o idee rea sa va zic ce-am visat. Erau ceva scriitori prin el - sigur unul era Celine, ca tot injura ca se blocase si el la un moment dat in scrierea romanului Voyage au bout de la nuit, Joyce, Kafka, Malraux si inca vreo cativa care nu stateau la masa cu mine, deci nu mi-a pasat de ei. Erau cam misogini si ma miram ca indraznesc sa poarte discutii necioplite cu mine de fata. Dar eu le si gustam si mai si puneam paie pe foc. Eram barbat. Mancam toti ceva carne de porc foarte scarboasa, pana cand mi-am adus aminte ca eu sunt vegetarian(a???). Ma rog, dup-aia eu m-am dus pe bloc sa fac plaja, tot ziceam ca soarele poate imi reda echilibrul , ca numai el e scaparea mea , deliram. Cert e ca oricat de cretin pare, it made sense to me. Dar nu-l pot povesti. Chiar nu ma pricep sa scriu texte descriptive.Trebuie sa gasesc un tratament pt handicapul asta. Altfel raman tot la intriga.