Sunday 16 November 2008

Aha, my name is...

Daria Rokk. Asa se prezinta/semneaza/identifica subsemnata. Nu pricepeti de ce scriu un entry intreg despre treaba asta cand prin simpla aruncare a celor doi minunati ochi ai vostri in partea dreapta - cum va uitati voi - a blogului, imediat sub descrierea blogului, v-ati putea lumina si singuri? Pai de-aia ca m-am saturat. De fiecare data cand ma prezint am parte de o privire chiorasa care pare sa graiasca: "Hai lasa vrajeala, nu te-am intrebat de porecla, te-am intrebat cum te cheama!" Apoi mai e si scrierea, care nu-i cum suna, nu-i "rock", sau pt romani "roc". Ca e mai cu mot. Adica are 2 x Kappa. Asa ca ori, in loc sa spell de fiecare data cu mult stoicism, de vreo 5 ori pana sa priceapa interlocutorul, imi pregatesc din timp un ID card sau pasaport sau ce am la mine, ori, daca n-am, scriu eu. Sau dictez pe litere, ca la prosti. Ar, ou, kei, kei. Am zis asta de vreo mie de ori de cand am ajuns in Anglia. Si m-am saturat. Ce sa fac daca asta e numele meu de familie?

Apoi prenumele...azi, datorita propagandei facute serialului pe care eu nu-l gust deloc, popularul "Daria" de pe MTV, nu mai am asa multe baiuri. Dar cand eram tanara, era groaznic. Am ramas cu sechele de la gradi. Pe vremuri nu prea erau multe darii. Una la cateva mii, poate si mai rar (vai ce-mi place sa ma unicizez! :)) ) si lumea nu prea era de acord cu trendurile astea noi de dupa revolutie - eu mi-s revolutionara, nascuta-n `89. In anul in care am venit eu pe lume, s-au nascut o groaza de andree si alexandre. Nu m-am uitat pe nicio statistica, va spun doar din proprie experienta. La scoala generala aveam vreo 14-15 fete in clasa, din care cred ca 5 erau andree si 4 erau alexandre. Apoi, mai era si valul de exotisme, nu numai la rromi se purta, ci era widely spread, de la lamisa, morena, elizeea, sandrissa pana la giulietta si lissandra. Or fi ele populare si la locul lor prin alte parti, dar mie mi se pare ca erau ca niste brizz-brizz-uri de proasta calitate purtate cu multa opulenta, in fiecare zi, in frunte. Se putea considera si numele meu un exotism de prost gust, pt ca nici dracu` nu auzise de el, si cei ce auzisera, v-o garantez eu ca nu erau multi. Si erau inca si mai putini cei ce stiau istorie persana sau aveau vreo idee despre nomenclatura rusa (acolo dariile sunt la tot pasul, ca si mariile, andreele, cristinele etc. la noi).

Asadar, sa va spun de traumele de la gradi. La inceput, am fost pocita in tz-shpe feluri, de la dorina, delia, dalia - eh, erati pe-aproape, fratilor, nu trebuia sa va dati batuti! - pana la maria, doina, tania...Asa ca tovarasa a avut o discutie in private cu mama mea, in urma careia s-a decis sa fiu strigata dupa ce de-al doilea prenume al meu. Despre a carui existena nu stiusem absolut nimic pana la varsta de vreo 3-4 ani. Si iaca asa, la gradi, eu eram Irina. Sa va frec, tampitilor! Din cauza ca voi aveti memorie scurta si nu va duce capul, eu a trebuit sa indur timp de atatia ani - nu mai stiu cat e gradinita, cred ca cresa 1 an, grupa mica, grupa mijlocie, grupa mare si grupa pregatitoare...deci CINCI nenorociti de ani am inghitit numele de Irina. Nu aveam nimic cu muzicalitatea si asonanta sa, doar ca era un soc imens sa fiu strigata dupa un nume despre care nu stiam. Irina in sus, Irina in jos. Acasa switch back to Daria. Cred ca mi-am antrenat creierul in anii de gradi sa poata sa fie pe multi-tasking. Am fost pusa la grele incercari intelectuale. Pe vremea aia eram in stare. Acum am uitat iar ca ma cheama si Irina. Cateodata, foarte rar, e drept, ma intalnesc cu aducatoare sau femei de servici sau fosti colegi de gradi. Si ma striga "Irinaaa, Irina, ce mai faci?" Si ma tot striga. Si iar ma striga. Pana cand undeva in subconstientul meu violentat 5 ani la rand in frageda-mi pruncie, se face un clack! si hopa!, cred ca pe mine ma striga cineva.

De aceea ma prezint simplu, Daria Rokk. Irina va ramane in acte, e frumos, el e mica dovada ca sunt romanca, dupa celelalte nume si dupa alte caracteristici multi imi reproseaza ca arat a orice, dar a romanca mai putin. Asa ca, na de-aci!, al doilea prenume. E dat din cauza ca mama lu` tata a tinut neaparat, inainte sa moara, sa-i poarte cineva numele. Frumos gest, frumos nume. Dar mie sa-mi ziceti Daria!

Eu cand am sa cresc mare si am sa am copii - da da, vor exista si de-aia, vai de ei - am sa ma limitez la un singur prenume. Sigur nu Irina.

10 comentarii:

CG said...

Si mie imi place sa ma unicizez fiindca si George e un nume relativ rar... adica (si iti dau un exemplu scurt si la obiect) n racovita, clasele ABC, generatia 89, nu eram numai eu... MUHAHAHAHA.

Si lumea s-asa nu-mi spune George. Is Gicu, GG, Geo, GeGe.

Oricum... ma mai cheama si Silviu... :))

Daria said...

:))Buna treaba, domnu` GeGe. Te pricepi la chestiile cu G? ;;)

Veronica said...

Nice to meet u 2, Daria :) (am venit la fix, exact in postul unde te prezinti, desi de citesc de mai mult timp ;). m-am abtinut de vreo 2 ori sa pun niste comentarii chiar, desi ma usturau la mana...)
hai prin Manchester cand ai timp! parca esti in Nottingham nu? nu sunt decat vreo 2 ore cu trenul parca?

Daria said...

@Maria: nice to meet you too. Cred ca am luat cina ieri la tine pe blog, parca o portie de sushi, deci ne-am cunoscut, as putea spune :)
Eu sunt in Coventry de fapt. Asta vine langa Birmingham, in West Midlands. Planuiesc un trip spre alte locuri, ca facultatea asta imi ameninta grav viata sociala si instinctul de calator, de cand am ajuns stau numai in oraseul asta - dragut de altfel, dar micut. Eh, cu mici exceptii. Oricum, in zona aia nu am fost. Dau de veste cand vin incolo, merci de invitatie :)
PS - Nu te mai abtine de la comentarii, nu refula degetele de la free speech, ca doar orice opinie conteaza.

Anonymous said...

salut, rokkkkkkk... ciudata scriere, dintotdeauna m a fascinat.
si ia zi mie kre a zis ca nu esti romanca? dupa frumusete...numai romanca poti sa fii.
sau poate si rusnaca un pic, cu okii aia verzi. ma roog, nu deschid iar discutia ca iara te scandalizezi.
dar sti ca pt mine ramai una din cele mai mishto tipe pe kre le am vazut. gata gata, nu mai zik nimik..

Veronica said...

07942298401. da un semn cand vii incoace. aici e o comunitate mai mare de romani (multi de varsta ta - studenti la diverse facultati).
poate reusesti de 1 decembrie? noi planuim un trip in Liverpool, pentru a vota :D apoi o seara de film romanesc si eventual o mare masa romaneasca.

Daria said...

Okie dokie, am notat. :) In caz ca folosesti messenger, ID-ul meu e
daria_cms1 - pe Yahoo! :)
si nr de tel 07538014129
Ne auzim.
Nighty night!

Viorica said...

Cat de bine te-ar intelege fata mea mai mare, careia i-am pus doua nume, dar acasa o strigem pe cel de-al doilea(primul e Emilia, soacra-mea voia sa-i zica Miluta, "fa-ti miluta si pomana' se autoironiza Miluta Gheorghiu--un actor antediluvian pt tine, a jucat-o pe Chiritoaia cu mare succes--bineinteles ca n-am fost de acord) pt ca 8 (opt)ani i s-a zis Emilia pt ca mai erau inca 3 Diane in clasa.
Fata mai mica a invatat lectia si i-a pus fiicei ei un singur nume, dar, cu exceptia unei litere,acest nume e identic cu al ei, si a ajuns sa zica "mama, macar tu sa nu ne incurci" Deci atentie, sa nu-i zici cumva fetei Doria, Dacia sau mai stiu eu cum :-)

Daria said...

Viorica, cred ca e frecventa problema cu cele doua nume care intra in conflict, asta se intampla mai ales atunci cand ai parte de doua nume dragute si unii sunt atrasi de unul, altii de celalalt. E frustrant insa pt copil care ori devine confuz, ori incepe sa urasca unul din ele din pricina ca celalalt ii face mai mult cu ochiul. In cazul meu nu era chestunie de estetism, muzicalitate sau potriveala, insa socul ca mai am un nume, si da, trebuie sa admit, si faptul ca in contrast cu Daria, Irina nu-mi parea mai atragator...astea m-au deranjat.
Legat de copil, as vrea baiat. Poate chiar 2. Se zice oricum ca e irelevant ce ai, sanatosi sa fie. Asa ca asa zic si eu...sexul e mai putin important. Si nu,daca e sa fie fata, numele nu va semana cu al meu defel.

Anonymous said...

pana in liceu asociam numele daria cu o persoana egosita, ipocrita si plina de sine (o draga si scumpa colega). noroc cu tine ca ai neutralizat (cel putin) imaginea pe care mi-o crea acest nume. si ca veni vorba de probleme, sa nu crezi ca-mi e mai usor. in anglia a fost greu fiindca eram mai tot timpul langa o tipa pe care o chema corina... iar englezii au fost overwhelmed... try it out, vezi daca fac diferenta :P. iar de francezi ce sa mai zic? de la clina, crea si pana la crina e cale lunga. chiar si romanii au pb cu numele meu, avand in vedere ca ,(virgula) corina e mult mai usor de pronuntat. si da... la gradinita eram strigata si eu pe al doilea prenume. elena... transpus in engleza pt copii: ellie. ma tot intreb daca nu am dezvoltat de pe atunci o dubla personalitate :P