Showing posts with label senseless. Show all posts
Showing posts with label senseless. Show all posts

Sunday, 16 November 2008

N-as prea vrea ca s-o mierlesc

Sau, cum zicem noi, francofonii, je voudrais pas crever. Cu ghilimele. Ca e titlu. Titlul unui ciclu de poezii de-ale lui` Boris Vian. Poate suna mai cunoscut L`ecume des jours sau Automne a Pekin. Dar astea-s romane. Cu accentele de rigoare, pe care mi-e lene acuma sa le asez unde trebuie. Ca tre` sa intru in Word, sa scriu acolo, sa dau CTRL+C, apoi sa vin inapoi in fereastra aceasta, si sa dau intr-un final apoteotic CTRL+V aci. Complicat, cand nu stii sa-ti faci scurtaturi direct de la tastatura...a-propos, exista cativa oameni cu care corespondez prin internet si care scriu cu diacritice. Ca e blog, ca e messenger sau altceva, ei le folosesc. Si vreau si eu. Deci daca unul din ei citeste treaba asta, sa-mi lase si mie un mesaj cum se face asta. Cum setez tastatura sa pot scrie cu caciulite si acoperisuri si sedile?
Zice omu` asta, Vian, care printre altele, a fost si poet (pe langa scriitor, dramaturg, romancier, traducător, inginer, inventator, trompetist şi comentator muzical), ca nu prea vrea s-o dea in bara. Sunt de acord. Da` cateodata se-ntampla. Cititi mai departe daca vreti sa aflati ce-i de facut ;)

Vin vremuri in viata unui om cand are un morcov mare de tot infipt in varii orificii si ii e frica. Frica de ce? De esec, fratilor, ca ala nu ne place noua. Vrem numai succesuri - si aici cu ghilimele de rigoare, scuzati plagiarismul - si victorii. Da` inevitabil o mai mierleste omul din vreme-n vreme, tocmai sa-si confirme statutul de faptura omeneasca, cu slabiciuni si scaparari.

Si ce sa facem atunci?
1. Just lay back and enjoy. Da da, esecul. Are partea buna ca...o data, e irevocabil. Ai dat-o-n bara, s-a dus baba cu colacii. Poti s-o freci in noroc cat vrei, ca treaba e (de)savarsita. Nu te agita sa repari, ca nu are sens. Priveste in jur si bucura-te ca nu-i mai rau.
2. N-o lua niciodata de la capat. Numai de unde ai gresit. Pt ca asa, sansele sa mai gresesti o data pt ca nu ai identificat corect locatia bubei, sunt triple. Deci poate o mai dai si a doua oara in bara, din dorinta de a economisi timp pe inspectia locatiei bubei.
3. Asa...apoi...ce mai poti sa faci, e sa incerci sa te minti frumos ca nu a fost vina ta. Ca totul s-a intamplat din greseala, si ca niciodata niciodata nu se va mai repeta. Paseaza numaidecat vina pe altul, ca e cel mai sanatos.
4. Niciodata nu uita ca "Si Xulescu a mierlit-o, deci sunt ok, nu sunt primul si nici singurul care s-a facut de cacao, mai e cel putin unu`, nu-i asa grav." E foarte important sa nu fi singurul care s-a facut de rahat. Nu conteaza ca te-ai facut de rahat, conteaza ca s-a facut si Xulescu inaintea ta, tot de rahat, tot asa frumos. Mirific. You are nooooot alone!
5. Poti foarte bine sa adopti si atitudinea emo, sa te tai rapid-rapid pe vena, ca asa scapi de toate punctele enumerate mai sus, nu te mai complici si scapi mai usor.
6. Nici prin gand sa nu-ti treaca sa faci aceeasi chestie din nou. Chiar si daca trebuie, mai bine las-o balta. Da-te batut, ca e cel mai sigur. Doar nu vrei sa te mai faci o data de toata mandra minune, nu? Sau, si mai rau, sa iti iasa treaba bine?!

Asa cu mierlitu`... Sper ca nu puneti la indoiala valoarea lectiei de viata pe care tocmai v-am servit-o. Pe gratis. Si ca veti urma intocmai sfaturile mele pretioase. NOT.

PS - Numai pt curiosi si pasionati. Si francofili:

Je voudrais pas crever
Avant d'avoir connu
Les chiens noirs du Mexique
Qui dorment sans rêver
Les singes à cul nu
Dévoreurs de tropiques
Les araignées d'argent
Au nid truffé de bulles
Je voudrais pas crever
Sans savoir si la lune
Sous son faux air de thune
A un coté pointu
Si le soleil est froid
Si les quatre saisons
Ne sont vraiment que quatre
Sans avoir essayé
De porter une robe
Sur les grands boulevards
Sans avoir regardé
Dans un regard d'égout
Sans avoir mis mon zobe
Dans des coinstots bizarres
Je voudrais pas finir
Sans connaître la lèpre
Ou les sept maladies
Qu'on attrape là-bas
Le bon ni le mauvais
Ne me feraient de peine
Si si si je savais
Que j'en aurai l'étrenne
Et il y a z aussi
Tout ce que je connais
Tout ce que j'apprécie
Que je sais qui me plaît
Le fond vert de la mer
Où valsent les brins d'algues
Sur le sable ondulé
L'herbe grillée de juin
La terre qui craquelle
L'odeur des conifères
Et les baisers de celle
Que ceci que cela
La belle que voilà
Mon Ourson, l'Ursula
Je voudrais pas crever
Avant d'avoir usé
Sa bouche avec ma bouche
Son corps avec mes mains
Le reste avec mes yeux
J'en dis pas plus faut bien
Rester révérencieux
Je voudrais pas mourir
Sans qu'on ait inventé
Les roses éternelles
La journée de deux heures
La mer à la montagne
La montagne à la mer
La fin de la douleur
Les journaux en couleur
Tous les enfants contents
Et tant de trucs encore
Qui dorment dans les crânes
Des géniaux ingénieurs
Des jardiniers joviaux
Des soucieux socialistes
Des urbains urbanistes
Et des pensifs penseurs
Tant de choses à voir
A voir et à z-entendre
Tant de temps à attendre
A chercher dans le noir

Et moi je vois la fin
Qui grouille et qui s'amène
Avec sa gueule moche
Et qui m'ouvre ses bras
De grenouille bancroche

Je voudrais pas crever
Non monsieur non madame
Avant d'avoir tâté
Le goût qui me tourmente
Le goût qu'est le plus fort
Je voudrais pas crever
Avant d'avoir goûté
La saveur de la mort...

Boris Vian

Monday, 7 July 2008

Visul unui handicapat

Taica-meu are talentul de a vorbi foarte mult. L-am mostenit. Chestia e ca vorbeste mult despre lucruri despre care n-ai vrea deloc sa ti se vorbeasca. Sa luam exemplu filmele. N-ai vazut Vantage Point? Iti zice tata: tot, absolut tot, despre fiecare personaj in parte, despre fiecare alter-ego al lui in parte, despre fiecare scena, detaliu, explozie, subterfugiu care, poate, scapa privitorului de rand. E ca si cum ai vedea un film fara sonor. Asa e cand iti spune tata despre un film.Filmul nu e complet. Imaginar, poate il vezi, daca te duce mintea si daca ai darul de a transpune imaginar cuvinte.
Drept sa spun, sunt putin complexata de faptul ca nu am asa talent la descriptive speeches. Merg mai mult pe reflective sau persuasive. Vreau sa scriu o carte. Dar vreau asta demult. Am doua incepute. Idei ar fi si pt 3, chiar azi ma gandeam serios sa o incep pe a 3-a. Dar mi-am infranat impulsul asta pt ca am realizat ca in scurt timp va ajunge sa stea in oala celorlalte doua, neterminate, blocate - una undeva pe la mijloc, in toiul actiunii, si cea de-a doua imediat dupa intriga. Am de gand sa fac un ala-bala-portocala cu astea doua incepute, sa vad care iese castigatoare, si sa o termin. Oricare ar iesi, ceva imi spune ca nu va fi asa usor. Enough said despre asta. Sa revin la tata. Am fost acuma la el si mi-a povestit despre un alt film, titlul nu a fost mentionat, in schimb, toate celelalte detalii mi s-au adus la cunostinta.
Ma gandeam sa bag acum un entry despre ce am visat eu azi, cand am dormit de pranz. Insa nu mi-a iesit. Intai trebuie sa subliniez faptul ca am reusit performanta asta - sa dorm in timpul zilei. Mie nu-mi iese nici sub tutela astrului selenar activitatea asta, sunt insomniaca get-beget. Ma rog, nu-mi iese singura, cand dorm cu cineva, sunt ca un bebe. Ca un bebe cuminte. Ca am vazut azi unul pe strada, obez, cu ciocolata pe toate formele alea hidoase de relief de pe mecla lui, nu avea mai mult de 2 ani si deja se intrevedea un stralucit viitor de ceafa lata, avea un lantic la gat de minim 20 gr, ma-sa ii vorbea in italiana, dar era clar romanca, purta sutien rosu la vedere, pantaloni albi mulati pe suncile facute de la macaroanele in exces, si sub ei, chiloti negri, de-aia cu ata-n cur, o imagine ce nu putea fi mai nefast completata decat de o poseta aurie si un triplu strat de ruj roz pe buze.
Deci, eu nu prea dorm. Sleeping is a waste of time. Nu imi place. Dar in ultimul timp vad ca incepe sa treaca insomnia. Am asteptat mult vacanta asta. Foarte mult. Stiam ca vreau sa ma odihnesc. Dar nu am intuit ca o sa imi dorm chiar toata vacanta. De vreo 3 zile dorm bine noaptea, iar faptul ca azi am tras un somnic taman in toiul zilei m-a pus serios pe ganduri. Cred ca in noaptea asta imi bag picioarele si nu dorm, asa, in semn de protest. Daca las somnul sa devina un hobby, am sa il practic mai des decat as vrea. Si sa nu uitam, sleeping is a waste of time.
Dar lasand asta deoparte, chiar voiam sa va zic ce am visat. A fost un vis de 2 lei(vechi), deloc important, bizar, suprarealist, dar care mi-ar fi upgradat putin veleitatile descriptive. Nici sansa...N-am rabdare. Mai bine am scris iar un entry de-asta kilometric pe tema NIMIC, in loc sa va zic despre visul meu. Si inc-o chestie...Eu, cum dorm rar, visez si mai rar. In sensul ca visez ... aproape niciodata. Deci n-ar fi fost o idee rea sa va zic ce-am visat. Erau ceva scriitori prin el - sigur unul era Celine, ca tot injura ca se blocase si el la un moment dat in scrierea romanului Voyage au bout de la nuit, Joyce, Kafka, Malraux si inca vreo cativa care nu stateau la masa cu mine, deci nu mi-a pasat de ei. Erau cam misogini si ma miram ca indraznesc sa poarte discutii necioplite cu mine de fata. Dar eu le si gustam si mai si puneam paie pe foc. Eram barbat. Mancam toti ceva carne de porc foarte scarboasa, pana cand mi-am adus aminte ca eu sunt vegetarian(a???). Ma rog, dup-aia eu m-am dus pe bloc sa fac plaja, tot ziceam ca soarele poate imi reda echilibrul , ca numai el e scaparea mea , deliram. Cert e ca oricat de cretin pare, it made sense to me. Dar nu-l pot povesti. Chiar nu ma pricep sa scriu texte descriptive.Trebuie sa gasesc un tratament pt handicapul asta. Altfel raman tot la intriga.

Friday, 27 July 2007

First romanian

Dear dear diary...

hopa! Am zis ca e first romanian entry, deci let`s come back to my mother tongue. Asa ca azi avem romana ca limba unanim stiuta/vorbita/pocita de toata lumea (buna!) de pe blogspot, this reaction-in-network-web which somehow causes dependence on virtual interaction.

Well...This week suckz. That`s for sure. Otherwise, it`s all smiles and sunshine. But the point is that there`s no "otherwise", you know...there`s just a crappy situation I`m finding myself in.

Stop un pic! Sa explicitez.

Azi e joi. (BTW, exista o poezie "Joi". Adika pe dansa o cheama chiar joi. Dar poate fi citita in orice zi. Numai ca azi e joi si m-am gandit sa o stii si tu, ca suna destul de bine---urla modestia-n mine, huh? :)) suna asa: ea zise că mă dă dracu` dar eu i-am zâmbit larg/ şi am căutat din priviri aparatul de fotografiat/ ea.../ ea îşi căuta mingea galbenă şi începuse să fredoneze vrute şi nevrute/ se gândea probabil la lobul urechii mele/ am sărutat-o pe gât şi ea m-a strâns în braţe/ mingea e de negăsit/ am început să râdem şi mi-am eliberat urechea/ ne strângeam de gât eliberându-ne dragostea prin buricele degetelor/ se gândea să-şi înghesuie capul într-o rolă de scoci gros/ eu i-am spus că nu i-ar sta bine/ nu ştim ce face alex.../ vin după tine/ i-am spus/ exact ca în prima/ a doua şi a treia zi/ scutură ţigara şi zâmbi/ privind scrumiera neîncăpătoare ....gata :D )
Revin. Carevasazica e JOI.
Eu tocmai am venit de la scoala. Hell boring. Prima ora - franceza. I skipped it ca deh, e franceza. In +, de la 7 la 8 se doarme destul de bine dupa o noapte in care ai stat treaz sa citesti o cartulie ale carei pagini se intorc singure precum "Igiena asasinului" - al dreaqu` de enervanta, de-asta zic ca se intorc singure paginile, nu ca Amelie Nothomb ar da dovada de prea multa maiestrie. Doi - engleza. Skipped that too. I`m too good to be light :)) Chimie - test. M-am dus. N-aveam nota, deci nici sa fi vrut sa ma sustrag, nu as fi putut. Plus, aveam chef sa vad ce stiu. Asteptarile nu mi-au fost depasite - n-am stiut mai nimic. Nu e stress, "mai nimik" means o nota oarecare diferita de 10. Voiam 10, dar si evreii au vrut sa evite Holocaustul, insa..baaaad-luck! Dupa care...dubla portie de placere: romana. Bacovia mai bine s-ar fi facut flashnetar decat sa fi scris 'Plumb' :| Un pastel al Mortii, o meditatie sumbra despre trecerea spre Dincolo...hei, stop un pic! There`s no Dincolo la Bacovia, actually. Le prea zice tipu`, n-are subintelesuri si ascunzisuri. I-a dat cu tifla lui Eminescu si a lui "Din valurile vremii", dar who cares?! Ieri a trecut DINCOLO(and this time THERE IS a Dincolo, unfortunately. And I mean it.) un amic. Nu trebuia sa se intample asta. In prag de bac, in floarea tineretii, singur la parinti, de o istetime rara...daaaamn! Cata dreptate pe Euripide: 'No one can confidently say that he will still be living tomorrow.' Ooooh crap. It`s my last intention to turn soapy, but just try to imagine how life would be if tomorrow wouldn`t be anymore. Oook, I stop here with this topic. Elegii avem destule in lirica noastra roamneasca, bocete si plansete siropoase vedem destule la stirile de la ora 17:00 (btw, peste 29 de minute incep;) ). Dar nusht, in raport cu volumul de Moarte livrata zilnic de media, literatura, muzica, imaginatie...nusht zau cat de mult ne pasa noua de subiectul asta. Unii o numesc Cunoastere. Altii trecere spre Dincolo-ul ala(care la Bacovia nu exista, sper ca m-am facut inteleasa!). Pt altii e pur si simplu Moartea, o etapa ca oricare alta din viata(prima menstruatie, spre exemplu...sau, mai rau: Moarte sa, Menopauza :D )...
Asaaa...dupa care, febletea mea, mate ;)

Masa. Antrenament. Biblioteca.
Acu` acas`. Here I am! DINCOLO de aparentele astea filistine legate de scoala, ar mai fi poate de spus faptul ca NU AM CHEF AZI. De nimeni si nimic. Culmea, e si joi pe deasupra. Cer dreptul sa plagiez versul 'Nu am chef aaaaaazi! Nu am chef azi! N-am chef de nimik!' Sunt sigura ca de fapt sunte vreo 2-3 versuri, dar mai conteaza, din moment ce NU AM CHEF AZI nici macar sa numar versurile?!
Sufla vantul si mi-e cam frig. Iar mainile astea reci. Daca tastatura ar avea drept de veto, as putea sa jur ca mi-ar cere sa nu o mai ating. Mov de reci, asa-mi sunt mainile. Kim Carnes zice in piesa aia a lui, Bette Davis` Eyes ca 'Her hair is Harlow gold, her lips sweet surprise
Her hands are never cold, she's got Bette Davis eyes' Mai stiu eu pe cineva careuia nu-i plac mainile mele reci:-" Dar fiecare are naravurile lui. Nici el nu e perfect. In plus, are (dese) momente de apatie crasa. Si par ciufulit :D Which I actually like :)
A scrie un entry e lux, nowadays. Mi-a luat 3 minute sa scriu balariile astea aici, pe care (sper) ca nu le va citi prea multa lume, si care totusi si-au indeplinit singurul scop: catharsis-ul. In 'Pride and Prejudice' de Jane Austen se zicea ca 'Not everyone can afford to be romantic'. Neither I do. Because the day only has 24 h, and things won`t gratify me only because I wrote down a few thoughts.
P.S.-Astazi am fost cam isterizata. Nu neg ca asta ar fi starea mea naturala, dar azi parca am avut mai multe istericale in program decat de obicei. Da, stiu, ma agit din orice. Sunt ca un pepsi.

Nu stie careva cat e derivata din arcctg u ?

Smile, babe, smile and wave...Life(even if it`s not very obvious) really loves you ;)

Si uite ca era sa termin in engleza ceea ce acum 4 minute intitulam 'First romanian (entry)'.